Tipul de efort pe care îl întalnim la tenis este unul de tip mixt. Adica avem faze de joc cu efort aerob cat si momente de efort anaerob. Efortul aerob are un rol determinant în procesul de ardere a grasimilor, îmbunatatirea sanatatii sistemului cardiovascular si mentinerea unui nivel mai mare de energie. Efortul anaerob prin oferirea de rafale scurte si intense de activitate în timpul unui punct, urmat de odihna, ajuta muschii în a folosi oxigenul cu eficienta maxima.
Îmbunatateste capacitatea de a accelera prin sprint, scade timpul de decelerare si îmbunatateste detenta.
Prin solicitarea continua a capacitatii de anticipare tenisul scade timpul de reactie rapida si amelioreaza explozia în actiune. Deci creste viteza de reactie si viteza de executie.
Mareste la cote superioare coordonarea mana-ochi, deoarece creierul judeca în mod constant si adapteaza sincronizarea între mingea care vine din sens opus pe anumita traiectorie, deplasarea propriului corp si punctul de contact propriu-zis racheta-minge.
Viteza de deplasare creste considerabil printr-o serie de sprinturi fata-spate si laterale.
Prin intermediul a sute de porniri, opriri, sarituri si flexii, se construiesc puternici si supli muschii membrelor inferioare si creste stabilitatea corpului.
Capacitate de coordonare generala a corpului cat si controlul fiecarei parti a corpului individual sunt ameliorate fundamental deoarece în cursul unui punct trebuie izolate diferentiat miscarea trenului inferior care trebuie sa poarte corpul spre minge, de miscarea trenului superior care trebuie sa pregateasca lovitura.
Echilibrul dinamic este net îmbunatatit prin sute de porniri, opriri, schimbari de directie si de ritm.
Flexibilitatea este marita constant datorita întinderii si miscarilor necesare pentru a ajunge la minge si a reveni.
Agilitatea si puterea de a forta schimbarile de directie, în medie de cinci ori în zece secunde în timpul un punct tipic.
Spre deosebire de alte sporturi tenisul îmbunatateste vederea în perspectiva prin oferirea in fiecare moment de traiectorii variabile ale mingilor jucate.
Controlul precis si coordonat al marilor grupe musculare prin miscari ample si grosiere.
Controlul fin, în regim de viteza exploziva al membrelor superioare si inferioare.
De la varste fragede se creeaza obiceiuri alimentare sanatoase prin consumul adecvat de alimente înainte de concurs, pentru a spori productia de energie si dupa concurs pentru o recuperare adecvata.
Tenisul este în esenta un sport de anduranta. Chiar si meciurile de copii au durata unui maraton.
Motive psihologice pentru a juca tenis
Dezvolta o etica a muncii prin consecventa prezentei la lectii, tenacitate si practic consolideaza si creste aprecierea muncii grele.
Dezvolta disciplina, cunoasterea si controlul propriilor abilitati în practica.
Gestioneaza învatarea din propriile greseli pentru a juca în avantajul propriu si creeaza premisele limitarii greselilor viitoare, cu alte cuvinte in tenis se aplica mai bine ca niciunde altundeva expresia “ din greseli se invata”.
Jucatorul de tenis învata sa concureze si sa învinga într-un meci deschis “ unu-la – unu”. Capacitatea de a se lupta in teren cu suisuri si coborasuri pregateste copilul de timpuriu pentru a face fata într-o lume competitiva.
Responsabilizeaza copilul cu verificarea si pregatirea echipamentului înainte de un meci, si prin urmarea unei linie precise de conduita timpul unui meci.
Învata jucatorul sa se adapteze la elementele naturii ( de exemplu, vant , soare ) si mai mult, sa le foloseasca în avantajul lui, sa fie capabil sa concureze cu inteligenta.
Un factor deosebit de important este si controlul stresului în mod eficient, deoarece stresul fizic, mental si emotional provocat tenis va forta copilul sa mareasca capacitatea lui de a face la stresul cotidian,din viata de zi cu zi.
Copilul începe sa se autocunoasca si sa se recupereze prin adaptarea la stresul unui punct urmat de perioada de recuperare mentala între puncte ,care este similar cu stresul si ciclurile de recuperare în viata.
Dezvolta puterea de a planifica si implementa strategii devreme si învata în mod natural cum sa anticipeze mutarile adversarului si sa reactioneze din timp.
Copilul învata sa rezolve probleme, deoarece tenisul este un sport bazat pe unghiuri, geometrie si fizica.
Dezvolta propriile ritualuri de pregatire înainte de servire sau de a returna pentru a intra iar in joc si cel mai important te invata toate astea sub presiune. Aceste aptitudini se pot transfera mai tarziu la examene, la o întalnire de afaceri sau prezentarea unui proiect important.
Tenisul te invata cuvantul “sportivitate”. Te învata sa concurezi corect cu adversarii.
Prin tenis copilul începe sa învete sa castige cu gratie si sa piarda cu onoare. Sa fii avid dupa o victorie sau sa cauti scuze dupa o infrangere nu functioneaza în tenis sau în viata.
În tenis ca si în viata exista ierarhii. Micul jucator se loveste timpuriu de ele si învata sa aprecieze si sa respecte adevaratele valori obtinute prin daruire si abnegatie. Tenisul practicat la nivel competitional învata copilul ca succesul sau insuccesul depind numai de el.
Peste toate, in tenis pierzi mult înainte sa începi sa castigi. Ca de altfel în orice inceput al unui lucru maret. Un intelept spunea ca un drum lin nu duce nicaieri. Prin tenis înveti ca nu exista un drum scurt catre ceva valoros si indiferent de ce oprelisti întalnesti, indiferent de cate dezamagiri te lovesti, nu trebuie sa renunti. Multi parinti uita care este în fapt chintesenta sportului de performanta. Nu rezultatul la un meci sau zece conteaza ci formarea unei structuri psihice care te împinge sa mergi mai departe dupa orice înfrangere, esec sau dezamagire. Tenisul te învata sa te scuturi de parerile altora, de propriile frustrari si lacrimi si sa pornesti la drum iar. Tenisul te învata sa te ridici de zece ori dupa ce ai cazut de noua. În fond o sa ai parte, indiferent de rezultate,numai de sentimentele sanatoase si autentice de bucurie , frustrare, competitivitate si provocare fizica.